Indicele glicemic (IG) este o modalitate de a clasifica diferitii carbohidrati in functie de rapiditatea cu care acestia se transforma in glucoza, si in consecinta, cat de repede intra glucoza in fluxul sanguin. La baza acestui concept sta ideea ca acei carbohidrati care intra repede in sange vor creste rapid nivelul glucozei, ducand la un exces energetic ce va determina o secretie de insulina prea mare.
Insulina este unul dintre hormonii care echilibreaza nivelul zaharului din sange si are rolul de a mentine glicemia stabila. Cand prea multa glucoza intra in sistem la un moment dat, corpul secreta insulina pentru a elimina o parte din glucoza din celule din organism. E o metoda simpla de mentinere a echilibrului. Totusi efectul este ca toata glucoza pe care tocmai am consumat-o sub forma de carbohidrati este eliminata din sistem, asa ca ne simtim infometati si obositi, adeseori tanjim dupa alti carbohidrati. Asa apare cercul vicios care duce la un consum mai mare de mancare decat este necesar.
Alimentele ce contin carbohidrati sunt masurate pe o scara de la 1 la 100. Un scor de 100 este cel mai ridicat, si e similar cu un consum de glucoza in forma pura. Un scor de 55 sau mai mic pentru un aliment il clasifica in grupul carbohidratilor cu IG mic. Asa ca, teoretic, glucoza produselor cu IG mic intra mai greu in fluxul sanguin.
Spun teoretic pentru ca peisajul e putin mai complicat. De exemplu, grasimile scad IG total al alimentelor. Fulgii de cartofi au un IG mai mic decat cartofii copti la cuptor. Totusi asta nu inseamna ca fulgii de cartofi sunt o alegere mai buna in ceea ce priveste valoare nutritionala si cantitatea de grasime continuta. Asa ca e important sa avem o viziune de ansamblu atunci cand facem alegeri alimentare in functie de IG.
Unele sfaturi cu privire la utilizarea conceptului de IG se refera la combinarea alimentelor cu IG mare cu cele cu IG mic la o singura masa. Si e bine sa se aleaga alimente care au preponderent IG mic sau mediu, in locul celor cu IG mare.
Alti factori care pot afecta IG al unui aliment se refera la cantitatea consumata. Ciocolata are un IG mic, dar are 30 % grasime. Si orice nutrienti in exces, fie ca sunt grasimi, proteine sau carbohidrati, vor fi depozitati in organism sub forma de grasime.
O alta problema ce apare la utilizarea conceptului de IG este faptul ca ora la care mancam poate afecta de asemenea nivelul glucozei din sange. Acest fapt apare pentru ca IG se calculeaza tinandu-se cont de perioadele de postire. Deci, de exemplu, pe parcursul noptii postim – adica in timp ce dormim, automat nu mancam pe parcursul mai multor ore. Deci un aliment consumat dimineata va reflecta mai bine IG decat daca se consuma mai tarziu, atunci cand au trecut mai putine ore de la ulima masa.
Totusi IG are numeroase beneficii. Un studiu realizat pe tineri a relevat faptul ca o alimentatie bazata pe IG va reduce riscurile bolilor de inima, comparativ cu acei tineri care au o alimentatie mai bogata in grasimi. Ambele grupa au pierdut in greutate si s-au mentinut, acesta este o veste buna pentru toti cei care tin cura de slabire. Si studiul sugereaza o alimentatie bazata pe IG nu va scadea metabolismul atat de mult cat o face o alimentatie bogata in grasimi. Acest aspect este important deoarece persoanele care tin dieta se vor simti mai putin bolnave, obosite si infometate si drept urmare vor face mai bine fata schimbarilor produse de cura de slabire.
IG nu trebui utilizat in mod izolat. Bunul simt si alte sfaturi nutritionale, cum ar fi evitarea sarii in exces si a grasimilor, si asigurarea ca alimentele consumate sunt pline de vitamine, minerale si antioxidanti – ar trebui respectate alaturi de conceptul de IG.
